Azi mi-e dor!

Asta patesc tot timpul cand ma uit la poze pe care nu le-am vazut de mult. Mult, in cazul de fata inseamna cel putin un an.

O prietena mi-a dat ieri un citat din Anatole France "All changes, even the most longed for, have their melancholy; for what we leave behind us is a part of ourselves; we must die to one life before we can enter another." Si chiar daca citatul nu face referire exacta la starea mea de acum, o exprima mai bine decat as putea sa o fac eu. Exista lucruri care dispar: fie treci tu intr-o alta etapa, fie isi consuma existenta, evolueaza sau se distrug. Si nu poti sa treci si sa uiti pentru ca ai lasat acolo o parte din tine. Sau poate, cum mi se intampla mie azi, iti dai seama ca tu ai trait intr-un loc, ai ras, ai plans, ai petrecut, ai crescut, ti-ai schimbat opiniile, te-ai transformat. Si locul ala e simbolul acestei evolutii.

Si, da, azi mi-e dor de un loc anume, in care am trait prea multe lucruri ca sa il uit pur si simplu. Si chiar daca el a disparut de pe harta eu tot nu am cum sa ignor ca a existat.

Nu e melancolie, nu e depresie, nu ma plang ca nu mai exista, mi-e doar dor!

Vagabontzelen est!

Luni....intr-un loc unde lumea parca s-a oprit, inconjurat de munti fara nume si de peisaje neincapatoare in cuvinte. Si de te intorceai in loc ramaneai la fel de uimit de minunatia ce se vedea. Cocotata in varful unui deal, am ales pana si locul de casa :) cabana de barne inchise la culoare pe hornul careia sa iasa fum gros de busteni, cu ferestre mari sa se vada crestele ninse. Si in toata linistea aia te speriai de propriile ganduri!

Si a fost exact asa cum m-am gandit, de parca aveam in traista tot timpul din lume...

Am urcat apoi sus pe Tampa sa intindem alene patura la soare, sa admiram acoperisurile de tigla rosie si sa desenam cu degetul pe oras trasee spre locuri dragi.

Brasov! Oras in care am vrut sa ma mut, in care inca vreau sa ma mut, cu terasele lui cu flori si stradute inguste, cu Piata Sfatului si zidurile Cetatii, Biserica Neagra, cu Scheii si Prima Scoala Romaneasca

Si a urmat apoi o plecare intempestiva din Bucuresti la Sfantu' sa vedem concertul Bonney M. Frumos! Melodii vechi comparabile cu cele ale formatiei ABBA, care asa cum zicea Meryl Streep in Mama Mia Movie Maker, le stii fara sa iti dai seama :)

Si duminica, zilele Brasovului, incheiate cu Parada Junilor si petrecere campeneasca la Pietrele lui Solomon.

(poza de Laurentiu Titei)

Si azi e iar luni....History repeat itself oare?

Paste Fericit!

Intotdeauna m-a distrat urarea asta de Paste :) Ma si vad in poienita cu iarba verde de jur imprejur...hi hi hi Mai haios e cand urezi asta unui sef!
Imi place sarbatoarea asta. Imi place agitatia din Sambata Mare, cu mama trebaluind prin bucatarie si eu prefacandu-ma ca o ajut. Anul asta si-a pus in cap sa ma invete sa gatesc. Momentan nu am dat foc la bucatarie si drobul e aproape gata. Yamiii!
Masa mare, ornata cu iepurasi, lumanarele verzi, servete cu oua rosii, flori si toata familia de jur imprejurul ei. Dap, imi place sarbatoarea asta!
Va pup pe toti si Paste Fericit!

Visand la luni

Asta e un eseu despre mine cu capul in nori si nu, nu mi se trage de la cei 1, 81 m :))
Ma trezesc de dimineata, foarte de dimineata daca e sa ma intrebi pe mine. De fapt nu ma trezesc din proprie initiativa ca nu sunt sinucigasa, dar suna telefonul la 7 35 si ce era sa fac? Am incercat sa il ignor, dar era parca lipit de timpanul meu asa ca am ales sa raspund ca sa nu mai sune. Normal, sunt incoerenta. Nici nu stiu cu cine vb. Reusesc totusi sa articulez doua, trei cuvinte. Inchid. Adorm. Telefonul suna. Parca am mai raspuns deja la el?! Ziua Cartitei? Nu! Nici pomeneala. Era mama. Ma chinui sa fiu coerenta cand ingaim un La multi ani! Doar e mama! Era 8 15. Urlu la Diana sa plece la munca si imi fac griji vreo 20 de secunde ca imi dau seama ca la 3 30 cand adormisem ea nu era acasa. Probabilitatea sa se poata trezi tindea spre zero.
Se face 11, orbecai spre bucatarie in cautarea licorii minune pe care mi-as dori-o in perfuzie la purtator. Uf! Cafea....
Ce zi frumoasa! Soare afara, cafea, internet care merge si calculator care nu face figuri. Uit ca somnul imi fusese intrerupt de doua ori si in mod brutal ma trezisera din visul meu (care, intre noi fie spus era....intr-un fel :) )
Reusesc chiar sa fiu aproape la timp la intalnirea cu Olivia. Ce imi plac mie zilele lenese petrecute cu ea in oras. Asa ca incepem sa facem ture: titan, barbu vacarescu, 13 septembrie, filaret. Aici stop: terasa in soare, mancare pentru un batalion si buna rau, ospatarita zambitoare toata si foarte simpatica, povesti si filosofii de viata. Uf, ce bine imi e! Apoi: schimbat roti, Harmony Fair (dar asta e alta poveste), recuperat calculator, parasit Oliviut, si vijjjjjjjjjjjjj la mama cu cadoul, vijjjjjjjjjjj dupa aia la deliver de miei ca doar vine Pastele, vorbit cu Caretuta mea si cu Ursul si curand nani.
Uf, si in tot timpul asta eu eram de fapt LUNI! :))

Bianca, terasa se numeste La Pergola si e minunata, vezi poza. Cat pentru zilele de luni lenese, propun: concediu, prietene bune si nothing to do :)

Teapa..........!!!!!!!!

Subiectul ei, al tepei, sunt eu, tu, prietenii mei, noi toti care ne-am luat bilete la AC/DC!!!
Din ciclul "mama lor de *&^^&$$*&*^%^&$^%#$% PlayCool"......uite ce scrie pe site-ul oficial al formatiei http://www.acdc.com/news/news.php?uid=57 :
04.14.2009
AC/DC Date In Bucharest Falsely Advertised
Promoters in Bucharest, Romania have been falsely advertising AC/DC as the headliner for their 2 day Bucharest Rock Arena festival happening on May 30 and 31, 2009.

Cine sunt cei de la PlayCool? Adica asa-zisii organizatori?
Firma PlayCool a fost înregistrată în martie în România de fraţii israelieni Moti şi Eran Douchan. Ei ne-au contactat, propunându-ne să-i consiliem pe partea de logistică şi de trupe româneşti, motivând că sunt noi pe piaţă”, spune Busuioc. După ce de luni seară nimeni de la PlayCool n-a mai putut fi contactat. Ultima oară cânt promotorul român a vorbit cu cineva din partea PlayCool a fost luni noapte, după care nimeni n-a mai răspuns la telefon. “Au fost doi români şi doi israelieni, care au plecat din România marţi, săptămâna trecută (Sursa: Cotidianul)

Nu e asa ca Romania e minunata? Imi doresc foarte tare ca cei de la PlayCool sa nu mai poata organiza niciodata nimic in tara asta, nici macar o vanzare de vechituri la taraba in targul din Vitan!

Sunt la targ....

Weekendul asta sunt la Artizart! Adica la Targul de Florii din curtea Hotelului El Greco de pe Jean Luis Calderron, in spate la TNB! Hand made, vintage, cosmetice bio....tot felul de bunataturi :)
Ne vedem acolo!

La cererea publicului.....

Da, da Kiki, e special pentru tine ca sa nu ma mai certi.

Sper sa iti iei si tenisii argintii :))

Creierul este un organ oarecum indispensabil capului...

Titlul este un citat dintr-un "eminent" elev de liceu, "educat" de sistemul de invatamant creat de guvernantii nostrii minunati in ultimii ani. Ma rog! Care sistem???!!!! Cititi voi ghilimelele care lipsesc....
Dar cat adevar in aceste cuvinte care ne doare....Pentru ca aceeasi oameni care au creat monstrisorul cu ineptiile de mai sus au mai scos una din tolba (ca sa nu zic burdihanul) de o imbecilitate pe zi, ca la pastilele de Durcolax.
Respectiv minunatat OUG prin care toate firmele si microintreprinderile trebuie sa plateasca un impozit forfetar de 6500 lei, chiar daca sunt pe pierdere sau au un profit mai mic, mai mult, nici cheltuielile cu masinile si nici tva-ul la achizitiile de masini nu se mai deduc.
Adicatelea pe intelesul tuturor, daca vreti sa va faceti o firma noua, sa traiti cat de cat decent sau aveti deja o firma, mica, fara pretentii, de vreun an sa zicem si care, LOGIC, nu are momentan profit ca e investit in stocuri, promovare etc....puteti sa trageti obloanele sau sa veniti cu bani de acasa pentru ca ei s-au gandit ca asa e bine.
Ca sa o citez pe Oliviutza ( mai mult aici http://organicinromania.blogspot.com/2009/04/impozitul-forfetar-sta-v-ar-in-gat.html) ma gandesc sa emigrez. Timorul de Est suna destul de interesant zilele astea.....

De ce Bucurestiul e orasul meu iubit.....

Sambata, zi de inceput de aprilie, 22 C, soare, lenesa, cu margele.....si Gradina Botanica :)

Cum sa nu il iubesti?

Mi-am luat margele.....!!!!

Ei, da! Mi-am luat margele, margele by Lola.... :)

Am avut de facut, nu de mult, un studiu pe blogurile de gagici, si in marea de dezamagire pricinuita de viata de zi cu zi a femeilor din generatia mea am dat peste blogul Lolei si m-am indragostit de minunatiile pe care le face.

Am fost fascinata de povestea ei, am invidiat-o putin pentru locul minunat in care traieste, pentru Lisabona mea iubita si Estorilul unde am pasit pentru prima oara in ocean.

Din momentul in care i-am descoperit margelele ziua a fost mai frumoasa :)

Am intalnit-o sambata la targul de bijuterii de la Carturesti. M-am dus sa imi iau margele....La fel de delicata cum mi-am imaginat-o!

Iar pentru bijuteriile pe care le port la gat astazi ii multumesc!